miercuri, 30 martie 2016

Unde s-a dat bătalia din 1821 de la Galați?

Vasile Alexandrescu Urechia profesor de istoria românilor la facultatea de Litere de la București scrie în Istoria Românilor,  volumul XIII, publicat la București în 1901: Revoluțiunea lui Tudor Vladimirescu 1821-1822:
La Galați, în ziua de 1 Mai, Turcii atăcară trei vechi redute, altădată rusești, din calea Brăilei, ocupate acum de Eteriști sub comanda peloponezianului Kotiras și a lui Atanasie și a popei Gheorghe. Cea mai mare parte din Eteriștii greci fugiră, scăpând printr’o stratagema apucând calea Iașilor. Turcii cuprinseră Galații și măcelărind și prădară fără distincțiune și pe vinovați și pe nevinovați.
Așadar unde erau redutele în care grecii eteriști din Galați s-au baricadat așteptând ofensiva turcească? Sursele istorice nu ne spun amănunte despre această fortificație, doar V. A. Urechia menționează Calea Brăilei. Cunoscând geografia locurilor putem concluziona că o asemenea fortificație se putea amplasa doar la intrarea actuală dinspre Brăila în Galați din următoarele considerente:
  1. importanța strategică a locului a fost remarcată încă din antichitate, fapt ce a condus la amplasarea aici a unui castellum din pământ construit de legiunile romane. Dunărea, Siretul și Balta Cătușa formează obstacole naturale, iar pantele falezei sunt abrupte și ușor de transformat în redute.
  2. de menționat că drumul de la castrul roman de la Barboși la castellum se îngusta la lățimea unui pod peste Balta Cătușa, pod existent încă din antichitate ale cărui ruine erau încă vizibile în secolul XIX.
  3. pe acest amplasament situat pe panta din Micro 20-Micro 21 au existat și fortificațiile turcești luate cu asalt de armata rusă condusă de generalul Derfelden la 1 mai 1789.
  4. nici Valea Țiglinei, nici alte râpi nu sunt candidate pentru a adăposti redute de apărare din cauza lipsei barajelor naturale.
  5. odată cu apariția artileriei amplasarea tunurilor la înălțime asigura o eficiență crescută a acestei arme
  6. atât ilustrațiile de epocă, cât și hărțile vechi, dar mai ales imaginile contemporane luate din sateliți arată că traseul Siretului până la regularizarea din secolul XX era cu multe meandre unele fiind aproape de albia majoră a râului. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu