Infecțiile nosocomiale: cauze. Partea II: Spitalele

Sectie ATI dintr-un spital romanesc. Foto Stirile Pro TV.

Romania are in prezent 430 de spitale publice si 130 de spitale private. Cele din urma au tratat anul trecut ceva mai putin de 150.000 de pacienti, in timp ce la stat se trateaza anual 3 milioane de romani adulti si 800.000 de copii.
Desi de ani buni ni se promit spitale regionale, spitale de urgenta, spitale noi in fiecare judet, etc., majoritatea activitatilor medicale se desfasoara in 2 tipuri structurale de spitale:

• spitale pavilionare construite in secolul XIX si prima jumatate a secolului XX gen: Coltea, Brancovenesc, Sf. Spiridon - Iasi, Elisabeta Doamna - Galati, etc.
• spitale bloc (tip lama, litera), construite in a doua jumatate a secolului XX in perioada comunista gen: Fundeni, Floreasca, spitalele judetene Tg. Mures, Galati, Arad, etc.

Ambele tipuri de spitale sunt depasite din punct de vedere functional, mari consumatoare de resurse (energie, apa, gaze, etc.), greu de intretinut, dificil de modernizat si de igienizat. 

Daca la spitalele de tip pavilionar deplasarea intre cladiri este dificila in absenta unor tuneluri de comunicare, la spitalele bloc problemele legate de izolarea pacientilor sunt pe primul plan, generate de supraaglomerarea aripilor de spital prin multiple sectii si compartimente din dorinta de a avea cat mai multe servicii de oferit pentru pacienti si implicit cat mai multi bani de castigat de la Casa de Asigurari de Sanatate. 

O problema majora legata de izolarea pacientilor este functionarea unor sectii. De exemplu:

• sectii A.T.I. (anestezie si terapie intensiva) unde sunt tratati pacienti cu diferite urgente medico-chirurgicale si pacienti care au suferit interventii chirurgicale
• sectii de chirurgie: pe aceleasi sectii sunt tratati si pacienti cu plagi curate, dar si pacienti cu plagi infectate (septice), chiar daca exista in principiu saloane si sali de operatii si de pansamente separate; situatii similare sunt regasite in toate specialitatile chirurgicale: O.R.L., obstetrica - ginecologie, ortopedie, etc.
• sectii medicale, unde adesea sunt tratate boli infectioase (ex. hepatite cronice cu virus B sau C), in vecinatatea altor patologii medicale neinfectioase
• sectii din spitalele de pneumoftiziologie unde adesea sunt amestecati functional pacienti cu tuberculoza impreuna cu alte boli respiratorii

Si lista ar putea continua. 

Cunoastem cu totii spitale in care pe o sectie din dorinta de a avea un evantai de servicii cat mai larg, sau din dorinta expresa a autoritatilor locale (proprietarii spitalului) de a ajuta pe cineva s-au ingramadit cate 2-3 sectii, sau compartimente, pe o singura baie, pe un singur ploscar etc. 

Stim cu totii spitale in care pacientii stau cate doi in pat ca din dorinta de a deveni spital clinic, unele saloane au fost transformate in altceva, de exemplu: in sali de curs, de seminarii, sau spatii pentru studenti.

Stie toata lumea ca pacientii din saloane nu au la dispozitie 7 metri patrati / pat, ca unele rezerve, sau saloane, s-au transformat in cabinete pentru medici, ca doar apartinatorii nu pot sta de vorba cu medicul pe hol, unde nu-i pot da plicul in vazul lumii.

Iar lista ar putea continua. 

Tot sacrificand saloane s-au amenajat si cabinete de explorari pe sectii, sau de endoscopie, sau de ecografie sau de ce mai vreti voi. Daca s-ar face o inspectie a spitalelor romanesti pe bune un sfert din paturile lor ar putea fi taiate ca nu respecta normele elementare de autorizare a spitalelor. Dar cum nu face nimeni un astfel de control, folosim adesea ca pacienti acelasi grup sanitar pe care l-a folosit anterior un bolnav infectios, avem coleg de camera sau de pat adesea un alt bolnav cu o boala molipsitoare si ne rugam la Dumnezeu sa nu intram in spital cu o boala si sa iesim cu doua. Si adesea suntem culcati cate doi in pat, sau pe cate o canapea pe holul sectiei daca nu avem la dispozitie macar o targa.

(va urma)