În mod normal atunci când vorbim de infecții nosocomiale ne referim la întregul lanț de îngrijiri acordate unui pacient: în cabinetele din ambulatoriu ale medicilor de familie, sau din cabinetele din policlinici, în cabinete de stomatologie, spitale, sau în cadrul îngrijirilor la domiciliu, etc.
Expresia anglo-saxonă: Health Associated Infections (H.A.I.), infecții asociate îngrijirilor de sănătate este mai complexă decât abordarea clasică de infecții intraspitalicesti. Totuși rolul spitalului este primordial în epidemiologia infecțiilor nosocomiale, el fiind furnizorul majoritar atât al pacienților expuși la infecții cât și cel care oferă germeni plurirezistenți la mai multe antibiotice: Multiple Drug Resistent Bacteria (M.D.R.), de aceea mă voi apleca cu mai multă atenție asupra lui.
Evident spitalul este instituția care adună la un loc oameni bolnavi, personal de îngrijire, factori determinanți și favorizanți de apariție a unor infecții, dar toate abordările infecțiilor intraspitalicești din literatură suferă de analiza integrală a cauzelor care determina aceste îmbolnăviri și despre care publicul larg nu este informat. Dacă în lumea occidentală civilizată aceste abordări nu sunt necesare spitalele fiind în general amenajate la standarde de calitate indiscutabile, la noi problemele spitalelor sunt ignorate atât de autorități, de personalul care lucrează în ele, cât și de public și explodează numai în situații spectaculoase, când mizeria unui sistem anchilozat și nereformat iese la suprafață: Maternitatea Giulești, secția de Arși de la Spitalul Floreasca, răniții de la Colectiv, sugarii infectați cu E. coli din Argeș etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu